Eu nu mai pot iubito, fără tine Toate femeile îmi sunt străine Și te iubesc cu viața mea, cu toată, Cât ești de rea și rece câteodată.

Cândva te presimțeam pe-o fâlfâire Știam apropierea să ți-o gust Azi să mă tai tot nu am știre Că mi-e aproape pasul tău îngust.

Afost iubire? Sau minciună lungă? Te rog dă voie gândului curat, Din depărtarea mea să te ajungă La orice nume azi te-ai fi mutat.