Pentru că eu, acesta care sunt Eu, omul datoriei și al muncii Omul de milă ce-și iubește pruncii Să-ndrept drapelul strămb al lumii vrând, Am să vă spun aici, că pe pământ Iubirea este lucrul cel mai sfânt.

Cândva te presimțeam pe-o fâlfâire Știam apropierea să ți-o gust Azi să mă tai tot nu am știre Că mi-e aproape pasul tău îngust.

Afost iubire? Sau minciună lungă? Te rog dă voie gândului curat, Din depărtarea mea să te ajungă La orice nume azi te-ai fi mutat.