Citate de Ier Hrisostom Filipescu

Hristos Domnul, Calea Adevărul și Viața iubește lumea care nu i-a oferit pe cruce decât oțet și fiere. Și totuși există iubire! O astfel de iubire este fără egal, este tema celei mai profunde meditații. O iubire amestecată cu lacrimi, căci așa cumspunea Cioran " prin fiecare lacrimă ne privește Dumnezeu.

Prietenia e ridicată la înălțimi prin ceea ce emana, prin mesaj, gând, mărturie, mângâiere, încurajare, tăcere, rugăciune, binecuvântare. Prietenia nu supără pe fratele cu virtutea, ci o lasă să lucreze în taină. Când cele două lumi vor rămâne pure, universale și mari, tote darurile prieteniei nu se vor împuțina în veac.

Prin iubire "dăruim" mereu fără să contabilizăm. Ea este viața și Duh prin care se trăiește mereu sentimentul minunii. Orice inima împietrită când este întâmpinată în smerenie cu glasul iubirii și cu darul lui Dumnezeu, se înmoaie și pulsează iar în acordurile armoniei din partitura vieții, venindu-și în fire...

Iertare este medicamentul fericirii, este semnul sigur prin care se poate cunoaște dacă avem în suflet o picătură de iubire adevărată. Și ce este această iubire adevărată? Ea nu este cea care te strânge în brațe, ci cea care iartă, atunci când i-ai greșit. Câți nu am simțit dulceața de negrăit în cuvinte simple a iertării?!

Prietenia este un veșmânt prea fin și scump, tors din firul nobleței, fidelității și dragostei. Ea este menită să mângâie și să ajute în cadrul tuturor relațiilor și situațiilor, create uneori pe viață și pe moarte. E pregătită atât pentru zile senine cât și pentru călătorii și drumuri anevoioase, ori naufragii, sărăcie și prigoană. Înfrumusețează totul prin curaj, înțelepciune și unitate.

Prietenia nu cade niciodată în rutină, e mereu vioaie și inventivă, motivând și motivându-se. În legile sacre ale acestei stări a inimii, nu are ce căuta invidia și profanarea sufletului prin curiozități ce pot violenta un spirit: nu e importantă familia fiecăruia, dacă i-am văzut casa, ori alte interese, acestea sunt oboictele tovarășilor de mai puțin preț.

Prin copii ne descoperim dragostea necondiționată, ne reinventăm continuu, recuperăm iubirea și viața și, mai ales regăsim copilul din noi de care, de ce să nu recunoaștem, uneori ne este așa de dor! Și aceste modeste slove le-a scrijelit pe un perete al inimii un adult care nu a uitat niciodată copilul din el...

Milostenia, fiica a iubirii, este mult prețuită și răsplătită de Mântuitorul Iisus Hristos și acum, dar mai ales în Ziua Judecății. Cei ce practică milostenia, încă se mai minunează de paradoxul mâinilor darnice, de faptul că dăruiesc cu o mână și primesc cu două. Gustă bucurii sfinte și dulci aduse de pacea ce o aduce actul milosteniei făcută în taină, discret și sincer.